Thursday, June 3, 2010

9 metode pentru a întări încrederea în sine

Stima de sine, deşi este una dintre dimensiunile cele mai fundamentale ale personalităţii noastre, e un fenomen discret, impalpabil, complex, de care nu suntem întotdeauna conştienţi. Vă prezint aici 9 metode pentru a întări stima de sine propuse în cartea "Cum să te iubeşti pe tine" de Francois Lelord/ Christophe Andre.

1. Să te cunoşti



"Cunoaşte-te pe tine însuţi" afirma Socrate. Se referea la concepţia pe care o avem noi despre noi şi maniera în care ne prezentăm altora. Un instrument pentru cunoaşterea de sine, folosit în psihoterapie e "fereastra Johari".El postulează patru mari domenii:
  • "Domeniul public" - ceea ce este cunoscut atît de dvs., cît şi de cei care vă înconjoară. Exemplu "Se spune despre mine că sunt fidel prietenilor mei. E adevărat, sunt de acord."
  • "Pata oarbă" - este vorba despre ceea ce ştiu ceilalţi despre dvs., dar de care nu sunteţi în mod clar, conştient. Exemplu se poate spune despre dvs. "E o fată inteligentă, dar prea îndoielnică" dar dvs. puteţi să aveţi o părere diferită decît cea a anturajului.
  • "Domeniul ascuns" - cuprinde tot ceea ce cunoaşteţi despre dvs., dar ceilalţi ignoră. Exemplu "Sunt foarte gelos. Mă îndoiesc de mine în permanenţă şi ascund cu grijă asta de ceilalţi".
  • "Domeniul necunoscut" - tot ceea ce nici dvs, nici cei din jurul vostru nu cunosc. Exemplu "Mi s-au încredinţat responsabilităţi şi mi-am dat seama cî îmi place, că eram capabil să devin lider"Pentru a întări stima de sine e necesar de a transforma Pata Oarbă în Domeniul Public, prin solicitarea sistematică a părerii despre tine de la anturajul tău. O altă măsură e de a transforma Domeniul Ascuns în Domeniu Public, prin exprimarea liberă a gîndurilor tale, independent de opinia celorlalţi. E bine să ne întrebăm "Ce ne place/ displace? Suntem capabili să definim cu claritate ceea ce ne place/displace? Ce cunoaştem/ nu cunoaştem? Vom îndrăzni să punem întrebări în domeniile în care suntem necunoscători? Care ne sunt eşecurile/reuşitele? Putem vorbi despre eşecurile noastre fără ca să ne devalorizăm? Dar despre succese fără ca să ne lăudăm?"

2. Să te accepţi
Ok, te-ai cunoscut. Îţi ştii defectele şi plusurile. Acum ce faci? Nu este necesar să fii fără defecte pentru a avea o bună stimă de sine. Din contra, trebuie să fii capabil să le asumi sau să le schimbi, căci aceste defecte mai apoi se transformă în ruşine, iar ruşinea transformă conţiinţa unui defect în complex. Să presupunem aşa o situaţie. Cineva vă invită să dansaţi, dar dvs. nu puteţi dansa. Sunt două soluţii: sau dvs. găsiţi trei inconveniente pe care le spuneţi interlocutorului, el va simţi ca nu e aceasta cauza şi pînă la urmă dvs. n-o să vă învăţaţi să dansaţi. Saaaau... o altă soluţie... dumnevoastră cu calmitate mărturisiţi interlocutorului că nu puteţi dansa. Cu siguranţă, el vă va înţelege, ba chiar poate vă va propune să vă înveţe. Care final vă aranjează mai mult? :)

3.Să fii sincer cu tine

Să ne transpunem în trei situaţii. Sunteţi într-o maşină, şoferul o conduce prea repede faţă de gustul dvs., dar vă este teamă să o spuneţi. Şoferul simte aprehensiunea dvs. şi vă întreabă "Sper că nu vă este teamă? " Hmm.. ce o să răspundeţi dvs. ? Sau, o altă situaţie. Aşteptaţi rezultatele de la un concurs.  Hop şi cînd vă uitaţi la rezultate, nu vă vedeţi în listă. Evident sunteţi indispus, un coleg se apropie şi vă întreabă "Sper că nu eşti prea decepţionat" Ce îi răspundeţi? Sau.. v-aţi enervat şi sunteţi pe cale să strigaţi la cineva apropiat din cauza că nu v-a plăcut ce a făcut. Apropiatul vă întreabă "Nu te-ai supărat, nu-i aşa?" Ce o să-i răspundeţi?. În toate aceste trei cazuri, cu siguranţă unii vor încerca să-şi apere imaginea, zicînd "Nu, deloc!", alţii vor încerca să se supună situaţiei cu răspunsul "Asta e!". Fiţi sinceri cu dvs.,  nu negaţi realitatea, afirmaţi-vă dacă ceva vă deranjează!


4. Să acţionezi

Acţiunile sunt gimnastica de întreţinere a stimei de sine. Desigur, marile reuşite cresc stima de sine, dar nu cunoaştem în fiecare zi succese profesionale, sentimentale, sportive sau de alt ordin. În schimb, viaţa de zi cu zi ne furnizează o mulţime de obiective, chiar modeste, dar o dată atinse, ne permit să simţim o ameliorare a stimei noastre de sine. Acţivităţile zilnice ne crează senzaţia de autocontrol şi astfel ne apropiem de idealul nostru. La obiective modeste, cîştiguri modeste, veţi spune. Dar e mai bine să te simţi revigorat după ce ai pus în ordine vesela, decît să rămîi să ruminezi gînduri posace pentru că nu reuşeşti să te pui pe o treabă importantă. Practica regulată a unui hobby sau a unei pasiuni pare să facă bine stimei de sine, ameliorînd sentimentul de competenţă profesională. Pentru a schimba ceva, e indispensabil să acţionăm. Totul începe printr-o modificare concretă a comportamentuluil. Nu foloseşte la nimic să te schimbi doar în minte, stima de sine nu va fi modificată durabil.

5. Să reduci la tăcere “criticul interior”


Criticul interior este reprezentat de toate gîndurile critice pe care ni le adresăm.Este vorba adesea de un discurs interiorizat. Gînduri genul "La ce bun? Pentru ce? Dar daca n-am să reuşesc? Nu-i suficient..". Cum să faci faţă criticului interior? În primul rînd, să fii conştient de existenţa sa. Aceasta presupune să înţelegem că dificultăţile nu provin doar din sarcina pe care o avem de întreprins, ci şi din problemele noastre legate de stima de sine. E bine să ne punem întrebări asupra acestor gînduri, de genul "Această gîndire e realistă? Mă ajută ea să mă simt mai bine? Mă ajută ea să rezolv mai bine situaţia? Mă va ajuta să fac mai bine faţă data viitoare?"


6. Să accepţi ideea eşecului

"Eşecul este o parte din victorie" afirma alpinistul Eric Escoffier, dispărut în iulie 1998, în timp ce escalada Broad Peak (8407m), în India... Cu 11 ani mai devreme, acesta a fost victima unui accident de maşină, din care a scăpat paralizat pe o jumătate de corp. Dar sechelele produse de hemiplegie nu l-au oprit de la dobîndirea visului, pînă la moartea sa accidentală. În general nimănui nu-i place eşecul, dar pentru a te schimba trebuie să acţionezi, deci să-ţi asumi riscul de a eşua. Pentru a accepta ideea eşecului este important să nu vedem totul doar în alb-negru (victorie-triumf). Să ne amintim că toata lumea care a reuşit să ajungă undeva departe, a trecut prin eşec.. toţi au eşuat, eşuează şi vor eşua. Şi... e indispensabil, să tragem învăţăminte din eşecurile noastre.

7. Să te afirmi
Afirmarea de sine este capacitatea de a exprima ceea ce gîndeşti, ceea ce vrei, ceea ce simţi, respectînd în acelaşi timp ceea ce gîndeşte, vrea, simte celălalt. Este puterea de a spune NU fără agresivitate, de a cere ceva fără a te scuza mereu, a răspunde calm la critică. Persoanelor cu scăzută stimă de sine, prea sensibile la riscul de respingere socială, le este cel mai adesea greu să se afirme "Dacă refuz, interlocutorul meu se va înfuria"; "Dacă spun ce gîndesc cu adevărata, vom ajunge să ne certăm". Atunci cînd nu ne putem afirma, recurgem la alte comportamente relaţionale.


  • Comportamentul inhibat constă în a suporta relaţiile cu celălalt fără a îndrăzni să exprimi ceea ce gîndeşti sau vrei.
  • Comportamentul agresiv constă în a privilegia nevoile şi punctele tale de vedere şi a le neglija pe ale celorlalţi  .
8. Să fii empatic

Empatia este capacitatea de a asculta şi de a simţi punctul de vedere al celorlalţi, a căuta să-i înţelegi şi să-i respecţi, chiar dacă nu eşti total de acord cu ei. Ea ne permite să rămînem aproape de ceilalţi şi să fim apreciaţi de ei. Ea ne permite în acelaşi timp să ne afirmăm mai uşor: punctele noastre de vedre vor fi ascultate mai uşor dacă ne-am arătat capabili să ascultăm ceea ce ni s-a spus. Atunci cînd suferim de o scăzută stimă de sine, ne putem arăta foarte prinşi în a-i asculta pe ceilalţi, uneori pînă la a uita de opinia proprie. Modestia şi supunerea nu vor aduce însă la nimic bun. Întodeauna trebuie să rezervăm loc pentru opinia noastră.




9. Să te bazezi pe susţinere socială



Nu ezitaţi să cereţi susţinere, dar acceptaţi că nu vi se poate ofer pe moment. Susţinerea socială nu poate fi o cîrjă permanentă. Nu vă utilizaţi de susţineresocială doar pentru a vă plînge sau doar în cazul unei lovituri grele. Nu doar persoanele apropiate vă pot susţine, cunoştinele, colegii tot vă pot ajuta în momente dificile.



CERCURILE STIMEI DE SINE

Ce cale alegeţi?

Saaau..?

Hotărîrea vă aparţine :)

No comments:

Post a Comment